Autor: Horia Braun Erdei, CEO Erste Asset Management

Cine să mai înțeleagă ceva din ce se întâmplă pe piețele financiare? Am început anul 2023 cu războiul continuând la granițele Europei, cu inflația aflată încă la cote extrem de ridicate din perspectivă istorică și cu multe voci anunțând iminența recesiunii globale. Cu toate acestea majoritatea claselor de active a înregistrat performanțe frumușele de la începutul anului, în frunte cu acțiunile europene, care au crescut cu aproape 8%, în ciuda faptului că Europa a fost probabil printre cele mai slab performante continente din punct de vedere economic în 2022. Lucrurile par așadar contradictorii, dar asta e doar datorită faptului că încercăm să simplificăm realitatea printr-o perspectivă narativă unică. În fapt, deși povestea anului 2022 pare să fi fost una unanim sumbră, dacă ridicăm capota mașinăriei economice globale, vom descoperi o serie de circuite care, deși sunt interconectate, aduc fiecare propria poveste.

Într-adevăr, războiul, scumpirea energiei și consecințele sale manifestate prin inflație ridicată și cvasi-recesiune economică, au fost povești extrem de relevante pentru anul 2022, și pentru noi, europenii, reprezintă cel mai acut perspectiva noastră. Pentru restul lumii, relevanța acestor evenimente a fost însă diferită, în ciuda percepției noastre intense a acestora și a credinței religioase că trăim într-o lume globalizată.  În fapt, pentru chinezi și pentru economia Chinei, spre exemplu, continuarea pandemiei COVID-19 și restricțiile dure impuse de autoritățile țării – subsumate politicii oficiale”Zero-COVID” – au avut intensitate și relevanță incomparabil mai mari. Chiar și în cazul americanilor, care teoretic sunt în aceeași tabără politică și economică cu noi, europenii, consecințele economice ale războiului și ale scumpirii energiei nu au fost singurele variabile relevante, altfel nu am putea explica cum economia americană a putut înregistra o creștere de 2,1% în anul 2022, peste potențialul său pe termen lung, ritmul aferent celei de-a doua jumătăți a anului fiind de fapt și mai ridicat, de circa +3% (în termeni trimestriali anualizați). Dacă mai ținem cont și de nivelul record de ocupare a forței de muncă și de menținerea nivelurilor minime ale ratei șomajului, va trebui să găsim explicații suplimentare și vom identifica probabil că nivelul ridicat de stimulare a economiei de către guvernul SUA a fost un factor cel puțin la fel de relevant pentru economia americană (și nu numai). În plus, gândind din perspectivă americană, vom vedea că prețurile ridicate ale energiei și blocajele generate de război în producția și distribuția ei , au avut nu doar un efect negativ pentru consumatorii americani, ci și un efect pozitiv asupra balanței comerciale a SUA, acestea beneficiind de statutul de exportator net de produse energetice și de conjunctura prin care țările vest-europene au fost nevoite să înlocuiască petrolul și gazele naturale rusești cu surse de combustibili fosili din alte surse, mai prietenoase din punct de vedere geopolitic Ținând cont de acest context mult mai complex decât ni s-ar fi părut la prima vedere, pare mai ușor de înțeles de ce, spre exemplu, singurele active care au performat favorabil în anul 2022 au fost dolarul american și activele aferente sectoarelor legate de producția de energie.

Dacă rafinăm și mai mult povestea anului 2022 și spargem economia în doar 2 sectoare, cel al bunurilor și cel al serviciilor, vom vedea că și aici sunt povești oarecum divergente. Cea mai familiară pentru noi – fiind vorba de multe categorii de bunuri esențiale în coșul nostru de consum – este povestea inflației și a penuriei aferente sectorului bunurilor, confruntat încă din 2021 cu o explozie a cererii, respectiv cu blocaje în lanțurile de aprovizionare și producție. În fapt, avântul rapid al inflației din anii 2021-2022 s-a datorat acestui sector, în vreme ce sectorul serviciilor a acumulat și el creșteri de prețuri, dar într-un ritm mult mai lent (vezi Graficul 1).

Trecând de la povestea divergențelor din anul trecut către prezent, merită să observăm că acesta este deja ... divergent față de trecutul inflaționist descris mai sus. Astfel, inflația prețurilor bunurilor începe să se estompeze (avem, spre exemplu, și în Europa și în SUA deja un trimestru în care prețurile bunurilor par să fi scăzut ușor); de asemenea, povestea apocalipsei energetice din Europa pare să devină caducă odată cu vremea blândă și gradul ridicat de stocare a rezervelor, care au dus la scăderea prețurilor de piață la petrol și gaze naturale. În cazul Chinei, după toate aparențele, politica Zero-COVID a devenit istorie odată cu  eliminarea restricțiilor legate de pandemie, redeschiderea economiei creând auspicii bune pentru reluarea creșterii activității economice din China, dar și a celei globale. În ceea ce privește SUA, restrictivitatea în creștere a politicii monetare și perspectiva restrângerii sprijinului guvernamental odată cu divizarea puterii parlamentare după alegerile la Congresul american din toamna anului trecut, sunt de așteptat să încetinească creșterea economică de la nivelurile de dinamism surprinzător și cam înflăcărat din a doua jumătate a anului trecut. Toate aceste evoluții sunt în fapt îmbucurătoare pentru perspectivele economice pe termen mediu, ceea ce explică și optimismul manifestat pe piețele financiare la început de an, respectiv creșterile înregistrate de majoritatea claselor de active ... cu excepția dolarului american și a activelor aferente sectorului de energie, contrar evoluției acestora din 2022. Investitorii au găsit, cum s-ar spune, speranță-în-divergență.

Nu trebuie însă să uităm că există și un revers al medaliei, respectiv că dacă acceptăm că realitatea nu se rezumă la o singură narațiune, atunci nici divergența nu poate fi singura perspectivă. Și, într-adevăr, nu toate lucrurile sunt diferite față de anul trecut. Graficul 1 arată, spre exemplu, că inflația încă nu a intrat pe o pantă descendentă în sectorul serviciilor și probabil că acest lucru nu este întâmplător, pentru că în acest sector prețurile sunt cel mai puternic dependente de costurile cu forța de muncă, care la rândul lor sunt strâns legate de gradul de încordare a pieței muncii, respectiv de penuria de forță de muncă. Iar efectul acesteia din urmă nu s-a atenuat încă nici în Europa, nici în SUA și probabil nicăieri în lumea occidentală, dovadă fiind datele recente care indică menținerea ratelor scăzute ale șomajului și, respectiv, ale unor rate relativ ridicate ale creșterilor salariale. În ultima jumătate a lunii februarie, conștientizarea persistenței unei părți a presiunilor inflaționiste – confirmate și de rapoartele de inflație aferente lunii ianuarie – a făcut ca investorii să facă un pas înapoi, așteptând reacția băncilor centrale de la începutul lunii martie. Tot atunci vom afla și cum s-au mai ajustat prognozele oficiale la noua realitate, divergentă în anumite sensuri, dar constantă în provocările ridicate de un fenomen inflaționist care nu trebuie scăpat de sub control.

Grafic 1: Evoluția indicilor anuali a inflației bunurilor, respectiv a serviciilor la nivelul țărilor Uniunii Europene: după ce a fost principala sursă de accelerare a inflației, sectorul bunurilor dă primele semne hotărâte de dezinflație.

Prezentul material reprezintă doar un punct de vedere personal al autorului și nu poate fi asimilat în niciun fel și nu reprezintă poziția oficială a grupului BCR (sau a grupului Erste).

Acest material are un caracter pur informativ și nu reprezintă o recomandare pentru produse și investiții în instrumente financiare sau o ofertă pentru a contracta produsele sau servicii de investiții financiare la care acest material sau punct de vedere se referă. Orice referință la o cotație sau preț din prezentul material în legatură cu un produs/serviciu este doar opinia personală a autorului și nu reprezintă o ofertă indicativă din partea grupului BCR sau Erste sau o recomandare din partea acestora.

Atragem atenția asupra faptului că investițiile în instrumente financiare sunt supuse unor riscuri cum ar fi, riscul general de piață, riscuri legate exclusiv de emitent precum poziția sa financiară sau rezultatele din operațiuni, riscul legat de fluctuaţia preţurilor pieţei ce poate genera situații precum devierea prețului unor instrumente structurate comparativ cu activul suport, incertitudinea dividendelor, a randamentelor și/sau a profiturilor, fluctuația cursului de schimb.

De asemenea, aveți în vedere faptul că performanța anterioară a instrumentelor financiare nu reprezintă o garanție în ceea ce privește performanța lor viitoare. Nicio asigurare nu poate fi dată referitor la randamentul favorabil al portofoliului de instrumente financiare sau al unui emitent descris în prezentul raport. Există posibilitatea ca, datorită unor factori diverși, proiecţiile să nu fie atinse. Cauzele pot fi: volatilitatea nelimitată a pieței, volatilitatea sectorului, acțiuni ale corporațiilor, imposibilitatea accesului la informații complete sau corecte.