Autor: Horia Braun Erdei, CEO Erste Asset Management

Și dacă ... vine războiul și la noi, și dacă explodează cursul euro, și dacă nu mai putem scoate bani din bancă, și dacă nu mai funcționează cardurile, și dacă pică toate comunicațiile, și dacă nu mai găsim benzină, și dacă vor dispărea alimentele din magazine, etc.? Întrebări de acest gen zboară pe lângă noi, alimentându-ne fricile și îndemnându-ne la acțiuni nesăbuite. Acest ”și dacă” riscă astfel să ne dezechilibreze emoțional și ne poate costa scump și din punct de vedere financiar dacă vom da gir deciziilor mânate exclusiv de panică și emoție. 

Sigur că nu putem nici să ignorăm ce se întâmplă în jurul nostru și să ne băgăm capul în nisip. Pentru început putem însă, să contrabalansăm tenebrele știrilor cotidiene gândindu-ne și la ”partea luminoasă a vieții”, de exemplu gustând și puțin umor, după preferințe. Pentru mine funcționează bine umorul negru britanic, pe care îl regăsiți în cea mai pură formă în seria clasică de filme și sketch-uri Monty Python, din care am extras și cântecul "Always Look On The Bright Side Of Life" (Eric Idle) pe care îl găsiți aici. Dar pe lângă umor, avem și alte exemple ale  ”părții luminoase a vieții”, cum ar fi relaxarea cvasitotală a restricțiilor legate de Covid 19, ceea ce semnalează practic încheierea pandemiei care ne-a chinuit viețile timp de 2 ani de zile.  Ar fi păcat ca această revenire la normalitate să fie împiedicată de alte frici și temeri, nu-i așa?

Dincolo de echilibrul de care avem nevoie între închipuirile pesimiste și abordarea optimistă asupra a ce se întâmplă în jurul nostru, ca oameni avem de-a face și cu niște realități economice (a se citi prețuri piperate ale bunurilor de strictă necesitate), iar ca investitori cu niște realități ale piețelor (a se citi prețuri depresive ale activelor financiare), care ambele ne afectează direct buzunarul.  Și pentru unele și pentru altele avem nevoie de echilibru în ceea ce anticipăm și în modul cum acționăm, echilibru care e greu de găsit când plaja incertitudinilor din jurul nostru s-a lărgit atât de mult, dar care trebuie totuși căutat, de exemplu printr-o abordare bazată pe date și constrângeri concrete și pe o logică a desfășurării evenimentelor geopolitice, că astea ne dor pe noi momentan.

Pe termen scurt, dacă e să ne luăm după aceste repere, conflictul armat ar trebui să rămână unul delimitat la teritoriul ucrainean pentru că Rusiei i-ar fi extrem de greu logistic și ar fi costisitor economic să extindă războiul dincolo de Ucraina în momentul de față, iar spectrul unui conflict cu NATO este unul garantat pierdut de către Rusia în actuala conjunctură în care, din punct de vedere economic, Rusia e lovită grav de sancțiuni și are nevoie de timp pentru a se adapta. Sigur că accidente se pot întâmpla, dar acelea nu fac parte din logica geopolitică și se pare că momentan atât NATO, cât și Rusia se feresc activ de asemenea accidente care să implice o confruntare armată directă (și dacă tot vorbim de accidente, de ce să nu ne gândim și la accidente ”fericite” în care poporul rus ar forța o ”deputinizare”).  Dacă va fi așa, conflictul în forma sa actuală fie se va încheia printr-o soluție negociată, fie se va ”gheriliza” prin ”cucerirea” de către Rusia a Kiev-ului și a altor orașe mari și prin schimbarea formală a puterii politice cu forța, fără însă ca Rusia să poată controla cu adevărat țara vecină, unde populația probabil că ar trece la o formă de rezistență de tip ”război de gherilă”.

În prima variantă există șanse ca o parte din sancțiuni să fie relaxate, dar nu toate. Cel puțin nu vor mai fi însă sancțiuni suplimentare, ceea ce probabil ar duce la relaxarea condițiilor de preț pe piețele de țiței, gaze naturale, cereale și alte materii prime, un aspect pozitiv pentru creșterea economică, inflație și piețele de pretutindeni. În cea de-a doua variantă, e probabil ca să asistăm la sancțiuni economice și financiare înăsprite din partea Occidentului, cu efecte suplimentare disruptive asupra prețurilor materiilor prime pentru care Rusia e un producător de talie globală, deci, implicit, asupra creșterii economice, inflației și piețelor.

În această variantă, însă, e foarte probabil ca eforturile de reducere a dependenței Occidentului – în principal, a Europei – față de importurile din Rusia să fie intensificate, de exemplu, prin aprobarea și implementarea cu celeritate a programului RepowerEU propus recent de Comisia Europeană. Detalii puteți citi aici. Tot în această a doua variantă, riscul continuării ambițiilor expansioniste ale Rusiei ar crește, motiv pentru care și prezența militară a NATO în țările din flancul est-european ar crește. Din perspectiva piețelor financiare, sigur că acest scenariu nu e unul prea fericit, dar asta nu înseamnă că prețurile activelor din Europa și, în special, din Europa Centrală și de Est ar scădea vertiginos în continuare, ci mai degrabă că aceste prețuri vor continua să înglobeze o primă de risc geopolitic mai semnificativă, așa cum par să o facă în momentul de față.

Volatilitatea de pe piețele financiare a fost una ridicată în ultima perioadă. Aceasta s-a datorat, în primul rând, efectului de șoc al invaziei în Ucraina asupra sentimentului de incertitudine al investitorilor. În al doilea rând, s-a datorat impactului economic direct scontat al sancțiunilor economice și financiare impuse Rusiei într-o perioadă foarte scurtă și creșterii rapide a prețurilor țițeiului, gazelor naturale și altor mărfuri exportate de Rusia. În al treilea rând, s-a datorat reevaluărilor investitorilor privind scenariile plauzibile pentru viitor – de felul celor prezentate sumar în paragraful anterior – și implicațiilor lor pentru economie. Volatilitatea crescută a fost și este normală în astfel de situații, însă încet-încet piețele își regăsesc și ele echilibrul și se adaptează, deliberând în ce privește toate cele trei aspecte menționate mai sus. Să nu uităm că ”pe termen scurt, piețele sunt o mașină de vot, dar pe termen lung ele sunt o mașină de cântărit”, așa cum spunea vestitul Benjamin Graham, considerat părintele analizei fundamentale a valorii acțiunilor. Când pui orice marfă pe un cântar, la început o poți da în bară înclinând puternic balanța, însă în pașii următori vei calibra din ce în ce mai corect greutățile și în cele din urmă vei ajunge inevitabil la un echilibru.

Prezentul material reprezinta doar un punct de vedere personal al autorului și nu poate fi asimilat în niciun fel și nu reprezintă poziția oficială a grupului BCR (sau a grupului Erste).

Acest material are un caracter pur informativ și nu reprezintă o recomandare pentru produse și investiții în instrumente financiare sau o ofertă pentru a contracta produsele sau servicii de investiții financiare la care acest material sau punct de vedere se referă. Orice referință la o cotație sau preț din prezentul material în legatură cu un produs/serviciu este doar opinia personală a autorului și nu reprezintă o ofertă indicativă din partea grupului BCR sau Erste sau o recomandare din partea acestora.

Atragem atenția asupra faptului că investițiile în instrumente financiare sunt supuse unor riscuri cum ar fi, riscul general de piață, riscuri legate exclusiv de emitent precum poziția sa financiară sau rezultatele din operațiuni, riscul legat de fluctuaţia preţurilor pieţei ce poate genera situații precum devierea prețului unor instrumente structurate comparativ cu activul suport, incertitudinea dividendelor, a randamentelor și/sau a profiturilor, fluctuația cursului de schimb.

De asemenea, aveți în vedere faptul că performanța anterioară a instrumentelor financiare nu reprezintă o garanție în ceea ce privește performanța lor viitoare. Nicio asigurare nu poate fi dată referitor la randamentul favorabil al portofoliului de instrumente financiare sau al unui emitent descris în prezentul raport. Există posibilitatea ca, datorită unor factori diverși, proiecţiile să nu fie atinse. Cauzele pot fi: volatilitatea nelimitată a pieței, volatilitatea sectorului, acțiuni ale corporațiilor, imposibilitatea accesului la informații complete sau corecte.