Autor: Horia Braun Erdei, CEO Erste Asset Management

Prima jumătate a anului 2022 a reprezentat o provocare majoră pentru piețe, acestea înregistrând pe mai toate palierele – exceptându-le pe cele asociate sectorului energetic – deprecieri de prețuri și, deci, performanțe investiționale negative. Luna iulie a adus o răsturnare de sentiment, piețele principalelor active financiare fiind mânate de un ”raliu de ușurare” (relief rally), care s-a extins și în prima parte a lunii august, fiind încurajat suplimentar de date economice mai bune, în special din SUA (o piață a muncii rezilientă la creșterea costurilor de finanțare și o rată a inflației în scădere și sub așteptări), dar și în Europa (creștere PIB în general peste așteptări). În a doua jumătate a lunii august avântul recuperator al piețelor s-a mai domolit, volatilitatea fiind, de asemenea, în ușoară creștere. La ce să ne așteptăm așadar pentru următoarele luni, ținând cont că incertitudinea economică și geopolitică rămâne ridicată: inflație încă mare, risc de recesiune economică, război militar prelungit în Ucraina, dublat de un război energetic între Rusia și Europa, etc.?

În primul rând, evoluția prețurilor de pe piețele financiare din prima parte a anului demonstrează ea însăși că nivelului crescut al incertitudinii i s-a răspuns deja prin atitudinea în general pesimistă a investitorilor. Prin urmare, dacă lucrurile rămân la fel de încețoșate ca astăzi, ar trebui să ne așteptăm la o evoluție mai degrabă stagnantă a piețelor financiare. Astfel, ca să vedem o evoluție la fel de nefastă precum s-a întâmplat în perioada ianuarie-iunie 2022, ar trebui ca lucrurile să surprindă negativ chiar și marginal, ceea ce nu mai e atât de simplu în contextul dat de pesimism predominant. Dimpotrivă, ”balanța riscurilor” e mai echilibrată pentru a doua jumătate a anului 2022, aceasta putând aduce și surprize pozitive: exemplul cel mai recent este decelerarea indicatorului de inflație preferat de banca centrală a SUA de la 6,8% la 6,3% în termeni anuali, care nu fusese anticipată nici de cei mai optimiști dintre analiști. În al doilea rând, așa cum menționam în articolul anterior, chiar dacă inflația va încetini ceva mai rapid, vremea dobânzilor în creștere nu s-a terminat, majoritatea băncilor centrale mai având încă pe țeavă câteva măriri: în SUA ne așteptăm la creșteri suplimentare de 1,25 puncte procentuale până la finalul anului, în vreme ce Banca Centrală Europeană, precum și Banca Națională a României ar putea crește mai moderat dobânzile, cu doar 0,5 puncte procentuale, pe motiv că economia europeană se află mult mai aproape de un risc de recesiune indus de prețurile extrem de ridicate ale energiei. Pe termen mai lung suntem cu ceva mai pesimiști decât piața în ce privește evoluția inflației, care s-ar putea dovedi mai persistentă decât se așteaptă mulți analiști. În cazul României, de exemplu, ni se pare mai plauzibil scenariul ca rata inflației să intre în intervalul țintă al BNR în 2026, mai degrabă decât în 2024, cum arată prognoza BNR.

Chiar și în aceste condiții, de previziuni inflaționiste mai pesimiste, activele românești ne par a fi evaluate rezonabil. Ca să vă dau un exemplu, la nivelurile actuale, de circa 8 puncte procentuale, randamentul titlurilor de stat pe 10 ani oferă o marjă consistentă peste rata medie a inflației anticipată pentru următorii 10 ani, care chiar și într-un scenariu mai pesimist pe termen scurt nu credem că va depăși 5,5% ca medie pentru următoarul deceniu. De asemenea, dacă ne uităm la prima de risc înglobată de Eurobondurile emise de România în EUR pe 10 ani, marja de risc actuală de circa 5 puncte procentuale se află foarte aproape de maximele istorice, nivelul acesteia acoperind inclusiv riscul – deocamdată puțin plauzibil – al unei downgradări a rating-ului suveran al României. În fine, la un raport preț/profit anticipat de circa 6,5, indicele bursier BET-XT de la București sugerează un randament așteptat pe termen lung de circa 15% pentru acțiunile românești, din nou, un indicator cu o valoare mai mult decât decentă. Sigur că indicatorii de evaluare nu sunt singurii determinanți ai evoluției prețurilor de piață ale unor active financiare, în anumite condiții fiind chiar ignorați cu desăvârșire de investitori, mai ales când riscurile sunt percepute a fi mult mai însemnate. Cum spuneam însă mai devreme, nivelul actual al aversiunii față de risc de pe piețe ridică destul de sus ștacheta unei deteriorări semnificative a sentimentului investițional.

Toamna aceasta vom număra așadar bobocii ajustărilor petrecute în prima jumătate de an, atât în economii, cât și pe piețe, ca urmare a mediului inflaționist și al tensiunilor geopolitice. Acele ajustări ne situează azi într-un punct de echilibru mai stabil, dacă nu chiar atractiv, în ceea ce privește evaluările activelor financiare, în special dacă vorbim de România și de alte piețe emergente. Este tot atât de adevărat faptul că riscurile sunt la vedere, mai ales cele legate de escaladarea războiului energetic în Europa în pragul sezonului critic de iarnă, după cum e adevărat și faptul că România rămâne vulnerabilă din perspectiva nevoilor ridicate de finanțare, în special din partea sectorului public. Toate aceste lucruri sunt însă cunoscute și înglobate probabilistic în estimările actuale ale investitorilor. În absența unor surprize mari economice sau geopolitice, contextul actual, așa sumbru cum pare, oferă totuși substanță unui scenariu de consolidare a piețelor financiare în pregătirea unui nou ciclu de creștere pe termen lung.

Grafic 1: Evoluția procentuală cumulată de la începutul anului 2022 a indicilor de preț aferenți pieței de obligațiuni de stat din Zona Euro (indice ICE Bank of America), ai pieței de obligațiuni de stat în lei din România (indice JPMorgan), ai pieței de acțiuni globale (indice MSCI World, calculat în EUR) și respectiv ai pieței de acțiuni de la București (indicele BET-XT-TR, calculat în EUR) 

Prezentul material reprezintă doar un punct de vedere personal al autorului și nu poate fi asimilat în niciun fel și nu reprezintă poziția oficială a grupului BCR (sau a grupului Erste).

Acest material are un caracter pur informativ și nu reprezintă o recomandare pentru produse și investiții în instrumente financiare sau o ofertă pentru a contracta produsele sau servicii de investiții financiare la care acest material sau punct de vedere se referă. Orice referință la o cotație sau preț din prezentul material în legatură cu un produs/serviciu este doar opinia personală a autorului și nu reprezintă o ofertă indicativă din partea grupului BCR sau Erste sau o recomandare din partea acestora.

Atragem atenția asupra faptului că investițiile în instrumente financiare sunt supuse unor riscuri cum ar fi, riscul general de piață, riscuri legate exclusiv de emitent precum poziția sa financiară sau rezultatele din operațiuni, riscul legat de fluctuaţia preţurilor pieţei ce poate genera situații precum devierea prețului unor instrumente structurate comparativ cu activul suport, incertitudinea dividendelor, a randamentelor și/sau a profiturilor, fluctuația cursului de schimb.

De asemenea, aveți în vedere faptul că performanța anterioară a instrumentelor financiare nu reprezintă o garanție în ceea ce privește performanța lor viitoare. Nicio asigurare nu poate fi dată referitor la randamentul favorabil al portofoliului de instrumente financiare sau al unui emitent descris în prezentul raport. Există posibilitatea ca, datorită unor factori diverși, proiecţiile să nu fie atinse. Cauzele pot fi: volatilitatea nelimitată a pieței, volatilitatea sectorului, acțiuni ale corporațiilor, imposibilitatea accesului la informații complete sau corecte.