Volatilitatea creste pe pietele globale. Romania deocamdata “rezista”.

Autor: Horia Braun Erdei, CEO Erste Asset Management

Ultima saptamana a lunii ianuarie a venit cu un tumult pe piete, cotatiile actiunilor scazand semnificativ (-3% pentru majoritatea indicilor reprezentativi ai pietei globale) si indicii volatilitatii urcand rapid la niveluri intalnite ultima oara in luna octombrie a anului trecut. Active considerate drept “refugiu”, cum ar fi titlurile de stat americane in lumea obligatiunilor sau dolarul american in lumea valutelor au cunoscut in schimb aprecieri de pret (in cazul titlurilor de stat, aceasta apreciere echivaland cu o scadere de randament). Citind stirile de senzatie ale saptamanii, sigur ca e tentant sa atribuim cresterea de volatilitate duelului mult mediatizat dintre investitorii mici dar multi, organizati pe platforma sociala Reddit, si mari investitori institutionali cu pariuri negative mari pe anumite companii considerate perdante ale pandemiei (cum ar fi lantul de magazine fizice de jocuri video GameStop), dar realitatea este ca impactul acestui “duel” asupra indicilor reprezentativi ai pietei a fost marginal. Putem eventual vorbi de un impact emotional, pe care volatilitatea generata in anumite segmente ale pietei de actiuni sa-l fi avut asupra starii de spirit a investitorilor, mai ales din perspectiva nesigurantei pe care deconectarea preturilor actiunilor de fundamentele economice o genereaza in mintea multor investitori rationali. Cum un asemenea efect nu poate fi masurat, sa ramanem la temele consacrate ale acestei perioade: stimulii economici si pandemia. In ce priveste primii, piata a ramas putin dezamagita de lipsa unor progrese semnalate in aprobarea noilor stimuli fiscali din SUA (Republicanii nefiind de acord cu magnitudinea pachetului propus de administratia Biden) si de lipsa unei atitudini politice pozitive in mediul politic german fata de mentinerea stimulilor fiscali in zona euro, in vreme ce la capitolul pandemie, controversele legate de livrarea vaccinurilor, mai ales in UE, a afectat perspectivele unei campanii rapide si eficiente care sa ne duca la o normalizare rapida a activitatii economice si sociale. Ambele temeri sunt insa de mai degraba de natura sa afecteze timing-ul relansarii economice , nu si traiectoria previzibila a acesteia. Ramanem astfel in scenariul de baza al revigorarii graduale a economiei, care sa sustina in general o crestere accelerata a profiturilor companiilor in 2021, mai ales fata de o baza de comparatie scazuta a anului 2020. In ce priveste acele segmente ale pietei unde evaluarile sunt la niveluri foarte ridicate din perspectiva istorica – cum ar fi sectorul de tehnologie – corectiile de pret pot fi semnale de “racire” a exuberantei sau de echilibrare a intereselor cumparatorilor si vanzatorilor, lucru care ramane in sfera normalitatii, mai ales dupa un raliu consistent inregistrat pe parcursul anului 2020.

  

 Grafic 1: Indicatorii de aversiune fata de risc s-au inrautatit in ultima saptamana din luna ianuarie: indicele preturilor de actiuni globale (cu verde in grafic) si randamentele titlurilor de stat americane (cu albastru) s-au retras, in vreme ce indicele volatilitatii de pe piata newyorkeza de actiuni (indicele VIX, cu rosu) a urcat semnificativ

Sursa: Bloomberg

Economia se tine mai bine decat era de asteptat ca urmare a valului doi al pandemiei

Cifrele publicate cu privire la evolutia economiei in cel de-al IV-lea trimestru al anului 2020 si primii indicatori contemporani pentru luna ianuarie 2021 indica, predictibil, un impact negativ al valului doi al pandemiei si al restrictiilor impuse in multe tari ca urmare a acestuia. Acest impact pare insa a fi unul mai redus decat anticipau multi analisti, in special in ce priveste evolutia sectorului manufacturier, care si-a mentinut evolutia ascendenta chiar si in Europa, unde restrictiile au fost cele mai drastice. Aceeasi evaluare cu tenta pozitiva a venit si de la Fondul Monetar International, care si-a revizuit in luna ianuarie estimarile de crestere privind economia globala pentru anul 2020 la -3,5% (de la -4,4% la runda de prognoza din octombrie anul trecut), respectiv a crescut prognoza de crestere pentru acest an la +5,5% (de la +5,2% prevazut in octombrie). Optimismul FMI nu este insa unul generalizat, pe langa revizuirile pozitive ale prognozelor de crestere (in special SUA, Japonia, India sau tarile Americii Latine), existand si tari/regiuni pentru care perspectivele s-au inrautatit (in special zona Euro, Canada sau Marea Britanie). Chiar daca aceste revizuiri pot da impresia unei configuratii economice “pestrite”, partea plina a paharului este ca nu exista nicio regiune sau tara majora pentru care anticiparea sa fie alta decat cea de crestere economica. Acest lucru coincide cu asteptarile largi ale investitorilor si e de presupus ca o astfel de anticipatie e inglobata in preturi, dar cu toate acestea, exista segmente ale pietelor financiare care pot reactiona pozitiv la confirmarea unor asteptari pozitive. Saptamana trecuta, acest segment pare sa fi fost cel al marfurilor, indicele lor generic reusind sa creasca in ciuda aversiunii fata de risc care a dominat alte segmente ale pietei financiare globale.

 

Grafic 2: Evolutia indicilor anticipativi ai activitatii economice (indicii PMI) in principalele trei blocuri economice ale lumii (SUA, zona euro si China), diferentiate intre sectorul manufacturier si sectorul de servicii 

Sursa: Bloomberg

Grafic 3: Evolutia indicelui compozit al marfurilor calculat de Bloomberg

Sursa: Bloomberg

Volatilitatea ocoleste deocamdata piata de la Bucuresti, care continua sa supraperformeze

Daca scaderile din ultima saptamana a lunii au dus evolutiile actiunilor si obligatiunilor riscante in zona neutra sau chiar negativa pentru ansamblul lunii ianuarie, actiunile si obligatiunile romanesti au incheiat luna cu o performanta pozitiva generalizata. Astfel, dupa avantul pozitiv din prima jumatate a lunii, piata locala pare sa nu se fi molipsit prea mult de lipsa de dispozitie a investitorilor globali in a doua parte a lunii, mentinandu-si nealterate castigurile. Sigur ca relaxarea monetara operata de Banca Nationala a avut un impact important, in special in cazul obligatiunilor in lei, dar probabil ca nu a fost unicul catalizator pozitiv. Cresterea pretului petrolului probabil ca a avut un oarecare rol in sustinerea aprecierilor de preturi de la BVB, dupa cum pentru titlurile in euro ale Romaniei (care au fost cel mai putin cautate intre activele romanesti, dar au reusit totusi sa incheie luna cu o foarte usoara apreciere de pret) a contat probabil si perspectiva unui buget pentru 2021 care se arata a fi bazat pe o atitudine mai conservatoare fata de cheltuirea banului public. In privinta bugetului, Romania nici nu are de altfel vreo alternativa la revenirea la cumpatare, tinand cont ca in anul 2020 executia a relevat un decalaj al cheltuielilor fata de venituri de aproape 10% din PIB, un record negativ pentru Romania – partial datorat eforturilor de sustinere a economiei pe timp de pandemie, dar in mod substantial si de impactul decalat si cumulat al masurilor de crestere masiva a cheltuielilor de personal si a cheltuielilor cu asistenta sociala din ultimii 5 ani.

 

Grafic 4: Evolutia unor indici bursieri selectati de pe pietele de actiuni globale, comparatie cu indicele reprezentativ al BVB

Sursa: Bloomberg

Tabel 1: Evolutia performantei din luna ianuarie a fondurilor locale administrate de Erste Asset Management

 

Sursa: Erste Asset Management