Întrebări frecvente: Coronavirusul & piețele financiare

Managerii de fonduri, analiștii și economiștii Erste Asset Management oferă răspuns celor mai frecvente întrebări privind coronavirusul și efectele acestuia pe piețele financiare.

Ce se întâmplă pe burse în momentul de față?

În ultimele săptămâni, investitorii și-au reorientat activele către zonele fără risc. Se vând acțiuni și se cumpără obligațiuni de stat, ceea ce înseamnă că investitorii nu mai sunt atât de interesați de randamentul potențial, cât de riscul mai scăzut al titlurilor de stat.

Aceste mișcări apar în momentul deteriorării perspectivelor asupra evoluției economiei. Într-adevăr, măsurile luate pentru stoparea răspândirii coronavirusului au un impact evident negativ asupra economiei, iar efectele să văd în scăderea prețului acțiunilor și creșterea prețului obligațiunilor.

Ce înseamnă situația actuală pentru economia globală?

În situația de față, nu există prea multe date istorice. Acest lucru provoacă incertitudine, sentiment resimțit acut în aceste zile pe burse. Cu toate acestea, putem, totuși, evalua efectele situației actuale asupra economiei globale.

Studiile științifice efectuate până în prezent cu privire la pandemii și efectul acestora asupra economiei se bazează fie pe modele - ceea ce înseamnă că ipotezele privind efectele pandemiilor sunt introduse într-un model (de ex. un model privind vânzările către populație sau oferta de forță de muncă, etc.) care are ca rezultat un scenariu, fie pe datele privind crizele anterioare, care sunt utilizate pentru a genera alte scenarii previzibile. Această a doua variantă este posibilă în cazul utilizării datelor referitoare la epidemiile de MERS, SARS, Ebola sau la pandemia de gripă spaniolă.

Ambele metode prezintă dezavantaje, având în vedere că scenariile nu se potrivesc situației actuale.

• Dobânzile sunt mult mai mici decât în scenariile de acum zece ani, efectul fiind acela de stimulare exacerbată a creșterii economice.
• Lanțurile de aprovizionare sunt mult mai integrate decât acum 5, 10 sau 20 de ani, ceea ce înseamnă că întreruperile înregistrate în comerțul global au efecte mai puternice și mai complexe asupra economiei decât până acum.
• China deține o cotă mult mai mare din economia globală decât acum cinci sau zece ani, ceea ce înseamnă că impactul global al epidemiei de coronavirus apărută în China va fi mult mai mare decât în cazul SARS.

Care sunt concluziile studiilor?

Pandemiile au tendința de a genera evoluții economice caracterizate de o scădere abruptă urmată de  o revenire puternică. Atât timp cât numărul infecțiilor este în creștere, iar instituțiile publice și populația încearcă să limiteze răspândirea virusului prin decret de stat sau prin măsuri de auto-izolare, economia va stagna.

Se vor cumpăra doar produsele absolut necesare, iar producția va scădea semnificativ. Dar imediat după ce criza va ajunge în punctul maxim, economia va reveni pe creștere destul de rapid, la nivelurile anterioare crizei.

Literatura de specialitate sugerează o perioadă de unu-două trimestre necesară acestui ciclu de recesiune și revenire. Nivelurile anterioare crizei vor fi atinse după aproximativ un an. Situația din China a evoluat întocmai conform scenariului, iar începând din data de 9 martie 2020, numărul de persoane nou-infectate în afara provinciei Hubei a fost zero. Întrebarea este doar cât de repede și cât de puternic își va reveni economia.

Efectele asupra creșterii economice sunt evident negative, iar studiile diferă doar din punct de vedere al gradului de afectare a economiei. Cifrele se situează între 0,3% din rata de creștere a PIB-ul global (o cifră din punctul nostru de vedere excesiv de modestă) și cifre comparabile cu o criză financiară (exagerate, din punctul nostru de vedere). Cele mai recente estimări sugerează reducerea la jumătate a ratelor de creștere în 2020.

Ne vom confrunta cu o recesiune?

Așa cum am menționat anterior, ne așteptăm la un declin semnificativ, dar de scurtă durată, al activității economice în regiunile afectate de virusul Covid-19. În țări precum China, rata de creștere economică va fi probabil negativă cel puțin un trimestru. În țările în care rata de creștere economică s-a situat la un nivel de scăzut chir și înainte de criză (de exemplu, Italia), economia se va contracta, iar situația este posibil să dureze o perioadă îndelungată de timp, având în vedere ratele de creștere subunitare înregistrate anterior crizei.

Totuși, credem că în situația de față piețele vor fi mai interesate de veștile referitoare la virusul Covid-19 și măsurile luate pentru limitarea răspândirii acestuia decât de datele economice în sine. Ceea ce este clar e că măsurile luate vor avea impact negativ asupra creșterii economice. În acest moment, scopul este menținerea virusului sub control. Imediat ce acest obiectiv va fi atins, piețele vor intra și ele într-o etapă mai calmă. Chiar dacă Europa s-ar confrunta cu o situație similară cu cea a Chinei (în provincia Hubei), este foarte posibil ca piețele să revină pe creștere.

Ce măsuri au luat guvernele și instituțiile precum Fed sau BCE?

Guvernele au la dispoziție diverse alternative pentru a acționa sau reacționa la situația actuală.

• În primul rând, guvernele pot lua măsuri pentru prevenirea răspândirii virusului. Bineînțeles, multe dintre măsurile luate, de exemplu carantina instituită în China sau Italia au un efect perturbator profund asupra interacțiunilor sociale și economiei în general. Dar, în acest moment, acesta pare a fi răul cel mai mic.
• În plus, guvernele se pot asigura că persoanele care prezintă risc ridicat de îmbolnăvire sunt îngrijite corespunzător. Măsurile de acest gen contribuie și la atenuarea consecințelor directe ale crizei asupra economiei.
• Un alt lucru important pe care guvernele statelor trebuie să-l facă în aceste zile este să informeze în mod transparent populația cu privire la riscurile și pericolele asociate virusului Covid-19. Este foarte importantă, de asemenea, și transmiterea rapidă a informațiilor în afara granițelor țărilor. Doar în acest fel, țările se pot pregăti din timp și pot lua măsurile necesare. În același context, schimbul de informații privind rezultatele studiilor efectuate este de asemenea esențial pentru stabilirea unui protocol eficace de  limitare a răspândirii virusului cât mai rapid posibil. În scenariul cel mai optimist, informațiile ar putea conduce și la obținerea unui vaccin.

În plus față de aceste măsuri directe de combatere a virusului Covid-19, guvernele și băncile centrale au la dispoziția lor și arsenalul tradițional de măsuri fiscale și monetare.

• Băncile centrale vor avea sarcina de a injecta în economie un volum suficient de lichidități pentru a preveni insolvențele. Această strategie va fi aplicată mai ales în cazul în care ipoteza noastră privind evoluțiile viitoare ale economiei se adeverește.
• Continuarea aplicării unei politici fiscale tradiționale va fi dificilă în situația dată. Lucrările de construcție care necesită ani de zile de activitate vor stagna cel mai probabil în următoarele săptămâni. Măsurile precum reducerea orelor de muncă pot susține revenirea la creștere economică, alături de toate acțiunile menite să combată consecințele negative ale virusului Covid-19 asupra sănătății populației.
• Atât guvernele cât și băncile centrale au realizat gravitatea situației și vor face tot ceea ce le stă în putință pentru a lua toate măsurile necesare.

Ce se întâmplă cu prețul petrolului?

La începutul săptămânii, prețul petrolului a scăzut cu aproape 35%, cea mai puternică fluctuație din 1991 până în prezent. În 1991, scăderea a fost cauzată de izbucnirea celui de-al doilea Război din golf.

Pe 5 și 6 martie, OPEC – organizație cu sediul la Viena încă din anul 1965 – a convocat o adunare extraordinară. Obiectivul era păstrarea stabilității prețului petrolului, în condițiile scăderii accentuate a cererii pe fondul epidemiei de coronavirus. Obiectivul ar fi putut fi atins prin continuarea scăderii producției de petrol, adică prin reducerea ofertei. În trecut, OPEC și Rusia (care nu este stat membru OPEC) au reușit să ajungă la un acord privind limitarea producției de petrol.

De data aceasta însă, Rusia a refuzat să accepte reducerea suplimentară a producției de petrol, ceea ce a condus la o escaladare a conflictului cu Arabia Saudită.

Prin urmare, date fiind condițiile actuale, există un surplus de producție, iar 2,1 milioane de barili de petrol ajung zilnic pe piață în căutarea unui cumpărător, în contextul în care cererea este deja slăbită de scăderea creșterii economice și de epidemia de coronavirus. Rezolvarea rapidă a conflictului nu pare a fi posibilă, având în vedere că nici Rusia nici Arabia Saudită nu dau semne că ar dori să renunțe la poziția actuală. Ambele țări pot avea producții profitabile la prețul de 30 USD pe baril, dar nu își vor putea echilibra bugetele în condițiile unui preț mai scăzut.

Cine va fi afectat de prețul scăzut al petrolului și cine va putea profita de pe urma acestei situații?

Unul din cei mai mari perdanți este SUA. Deși țara și-a mărit semnificativ producția de petrol ca urmare a exploatării gazelor de șist, costurile de producție ale multor companii sunt mai mari decât prețul actual de vânzare. În cazul în care prețul va rămâne o perioadă la nivelul actual, este posibil ca anumiți producători de petrol să intre în insolvență.

Printre beneficiari se numără în primul rând consumatorii, care vor cumpăra combustibil mai ieftin la benzinării. În plus, băncile centrale vor beneficia de mai mult spațiu de manevră pentru reducerea dobânzilor, având în vedere că scăderea prețului petrolului are ca efect scăderea generală a prețurilor de consum.

Ce ne rezervă viitorul și cum se poate constitui un portofoliu de investiții în condițiile date?

Având în vedere scăderea prețurilor, este important ca investitorii să nu piardă din vedere obiectivele pe termen lung. De asemenea, portofoliul de investiții trebuie diversificat pe mai multe clase de active și țări/regiuni, pentru a limita riscurile. Acest obiectiv poate fi atins prin investiții în acțiuni, obligațiuni sau fonduri multi-active, toate administrate activ. Situația din ultimele săptămâni a scos în evidență avantajele acestei forme de diversificare:

• Diversificarea pe mai multe clase de active: în timp ce acțiunile erau pe un trend descendent, fondurile multi-active au beneficiat de creșterea prețului obligațiunilor de stat cu risc de credit scăzut emise în Statele Unite și Europa. Aurul face și el parte din portofoliul de active al fondurilor multi-active, iar conturile individuale de investiții au avut și ele o contribuție pozitivă.

Care este poziția curentă adoptată de Erste AM?

În fondurile multi-active și în conturile individuale de investiții, urmărim o strategie bazată pe diversificare accentuată. În plus, la finele lunii februarie, am optat pentru o strategie de investiții defensivă. Aceasta înseamnă că am redus ponderea acțiunilor și am crescut ponderea obligațiunilor de stat din Europa și Statele Unite.

În fondurile de acțiuni, accentul este pe acțiunile cu calitate ridicată și pe acțiunile cu creștere. În general, pe piețe dezvoltate, deținerile în sectoarele puternic afectate sunt în pondere scăzută, în timp ce pe piețele emergente, activele au fost realocate către sectorul companiilor farmaceutice sau producătoare de materiale și echipamente medicale.

Sursa: https://www.erste-am.at/en/private-investors/faq-coronavirus#